miercuri, 29 mai 2013

Pui intarcati 29.05.2013

Data eclozarii: 01.05.2013
Lungimea ciocului; 18mm
Greutatea: 248gr
Tata: baltat pe rosu
Mama: rosie
Data eclozarii: 02.05.13
Lungimea ciocului: 19mm
Greutatea: 293gr
Tata: baltat pe rosu
Mama: rosie
Data eclozarii: 03.05.2013
Lungimea ciocului:  18mm
Greutatea: 264gr
Tata: corb
Mama: coarba
Data eclozarii: 03.05.2013
Lungimea ciocului: 18mm
Greutatea: 267gr
Tata: corb
Mama: coarba
Data eclozarii: 30.04.2013
Lungimea ciocului: 18mm
Greutatea: 295gr
Tata: corb
Mama: coarba
Data eclozarii: 30.04.2013
Lungimea ciocului: 19mm
Greutatea: 293gr
Tata: corb
Mama: coarba
Data eclozarii: 30.04.2013
Lungimea ciocului: 18mm
Greutatea: 245gr
Tata: corb
Mama: coarba
Data eclozarii: 30.04.2013
Lungimea ciocului: 18mm
Greutatea: 284gr
Tata: corb
Mama: coarba
Data eclozarii: 30.04.2013
Lungimea ciocului: 18mm
Greutatea: 2
Data eclozarii: 30.04.2013
Lungimea ciocului: 18mm
Greutatea: 231gr
Tata: baltat pe rosu
Mama: baltata pe rosu
Data eclozarii: 02.05.2013
Lungimea ciocului: 19mm
Greutatea: 310gr
Tata: baltat pe  vanat
Mama: baltata pe vanat


marți, 21 mai 2013

Pui intarcati azi 21.05.2013

Data eclozarii 23.04.2013
Lungimea ciocului: 19mm
Greutatea: 280gr
Tata: baltat pe rosu
Mama: galbena

Data eclozarii: 23.04.2013
Lungimea ciocului: 18mm
Greutatea: 302gr
Tata: corb
Mama: coarba

Data eclozarii: 23.04.2013
Lungimea ciocului: 18mm
Greutatea: 280gr
Tata: corb
Mama: coarba

Data eclozarii: 21.04.2013
Lungimea ciocului: 18mm
Greutatea: 295gr
Tata: cazac
Mama: cazaca

Data eclozarii: 22.04.2013
Lungimea ciocului: 19mm
Greutatea: 200gr
Tata: baltat pe galben
Mama: baltata pe galben

vineri, 17 mai 2013

Pui intarcati azi 17.05.2013

Data eclozarii: 18.04.2013
Lungimea ciocului: 18mm
Greutatea: 309gr
Tata: corb
Mama: galbena

Data eclozarii: 20.04.2013
Lungimea ciocului: 18mm
Greutatea: 254gr
Tata: baltat pe vanat
Mama: baltata pe vanat

Data eclozarii: 19.04.2013
Lungimea ciocului: 18mm
Greutatea: 305gr
Tata: baltat pe vanat
Mama: cafenie

Data eclozarii: 18.04.2013
Lungimea ciocului: 18mm
Greutatea: 312 gr
Tata: baltat pe rosu motat
Mama: cazaca

Data eclozarii: 18.04.2013
Lungimea ciocului: 18mm
Greutatea: 294gr
Tata: baltat pe rosu motat
Mama: cazaca

Data eclozarii: 17.04.2013
Lungimea ciocului: 19mm
Greutatea: 276gr
Tata: corb cu putin alb( reprodus din corb+pe vanata)
Mama: coarba

Data eclozarii:  17.04.2013
Lungimea ciocului: 19mm
Greutatea: 248gr
Tata: corb cu putin alb( reprodus din corb+pe vanata)
Mama: coarba

Data eclozarii: 20.04.2013
Lungimea ciocului: 18mm
Greutatea: 314gr
Tata: baltat pe rosu
Mama: baltata pe rosu

Data eclozarii: 21.04.2013
Lungimea ciocului: 18mm
Greutatea: 300gr
Tata: baltat pe rosu
Mama: baltata pe rosu

Data eclozarii: 23.04.2013
Lungimea ciocului: 18mm
Greutatea: 18mm
Tata: baltat pe galben
Mama: baltata pe negru

Data eclozarii: 21.04.2013
Lungimea ciocului: 19mm
Greutatea: 306gr
Tata: baltat pe negru
Mama: baltata pe negru

Data eclozarii: 20.04.2013
Lungimea ciocului: 19mm
Greutatea: 302gr
Tata: Baltat pe negru
Mama: baltata pe negru

Data eclozarii: 21.04.2013
Lungimea ciocului: 18mm
Greutatea: 294gr
Tata: baltat pe negru
Mama: baltata pe negru

miercuri, 15 mai 2013

Pui intarcat azi 15.05.2013

Data eclozarii 18.04.2013
Lungimea ciocului: 18mm
Greutatea: 268gr
Tata: indigo
Mama: baltata pe negru

luni, 13 mai 2013

Antrenamentul tipplerilor noaptea.



Cum vad ca oamenii inca fac comfuzii intre rase si performante atasez un mic filmulet cu un antrenament de tippleri.

Misterul Sfinxului din Carpati

Misterul Sfinxului din Carpati- Part I from Oana R. Ghiocel on Vimeo.

Misterul Sfinxului din Carpati- Part II from Oana R. Ghiocel on Vimeo.


Acest film este dedicat in memoria lui Nicholas Dimancescu, un tanar documentarist care a iubit mult Romania si muntii Carpati, si care aspira sa realizeze filme documentare care promoveaza correct si responsabil imaginea istorica si geografica a Romaniei.
Reconstituirile omului de Neandertal si Cro-Magnon care apar in acest film au fost facute de Elizabeth Daynes (Daynes Atelier) din Paris, Franta si de Viktor Deak, paleo-artist din New York, USA.
Coloana sonora este in special compusa de compozitorul britanic Simon Thorne, albumul numit Neandertal.
Multumiri speciale : Dan Dimancescu, Charles Mapleston, Simon Brighton, David S. Percy.
Filmul a fost filmat cu Canon DSLRs: Canon 7D, Canon 5D Mark II, Canon 5D Mark III. Cele mai multe obiective folosite sunt marca Canon.

Pui intarcati azi 13.05.2013

Data eclozarii: 15.04.2013
Lungimea ciocului:19mm
Greutatea:310gr
Tata: baltat pe galben
Mama: coarba

Data eclozarii: 15.04.2013
Lungimea ciocului: 19mm
Greutatea: 295gr
Tata: baltat pe galben
Mama: coarba
Data eclozarii: 13.04.2013
Lungimea ciocului: 18mm
Greutatea: 260gr
Tata: baltat pe vanat
Mama: baltata pe vanat

Out on the Wing (2009)

sâmbătă, 11 mai 2013

Evita bolile consangvinizand rollerii.


 Consangvinizarea creaza o baza restransa de material genetic cand amandoi partenerii din fiecare pereche au cateva inrudiri genetice si similitudini. Aceasta combinatie intareste calitatile care exista, dar poate scoate la suprafata foarte repede multe defecte care pot sta ascunse intr-un sistem de reproducere ce se bazeaza pe incrucisare. 
             Crescatorul trebuie sa foloseasca metode bune de selectie, nu trebuie sa foloseasca ca reproducatori rolleri care au defecte majore, constitutie slaba sau slabe rezultate ca reproducatori. Ca rezultat, crescatorul va reusi dezvoltarea unei linii libere de toate aceste influente negative. 
              Cea mai mare parte de pui cu defecte probabil va apare in al doilea si al treilea sezon, oferind parteneri de reproductie masculului fondator minim 2-3 femele si avand rezultate rezonabile. Crescatorul trebuie sa iasa din aceasta perioada cu suficienti rolleri  de calitate imbunatatita, uniformi in performante si tip si lipsiti de multe defecte si de varietate genetica, care cauzeaza instabilitate si variatii. 
               Atunci  crescatorul poate incepe o alta perioada de reproductie cu cel mai de succes mascul, unul care e plin de vitalitate, fertil, un bun performer si fiind de tipul perfect.  Linia va reusi sa produca aceste calitati cu o adevarata consistenta, daca nu este asa nimic nu este posibil. 
               Evidentierea defectelor ascunse in linia genetica va iesi la suprafata in cursul sezonului. Crescatorul trebuie sa fie atent si sa observe aceste defecte, trebuie sa noteze tot si sa se asigure ca nu va reproduce din acei rolleri care prezinta defecte. 
               Amintiti-va ca puii care se maturizeaza incet sau care au nevoie de mai mult timp  ca sa le creasca penele fata de fratii lor de cuib nu sunt buni ca reproducatori. Crescatorul trebuie sa analizeze bine fiecare cuib cu pui si sa insemneze tot deoarece asemenea rolleri se pot dezolta ulterior in timpul anului si sa devina identici cu ceilalti. In unele cuiburi, nu este un lucru neobisnuit ca puiul care eclozeaza al doilea sa fie un pic mai mic decat primul. Primul pui eclozat creste rapid si este capabil sa ceara o portie mai mare de mancare. 
               Oricum, unii pui din acelasi cuib vor primi aceasi cantitate de hrana dar gradul lor de dezvoltare va fi mai mic si penele le vor creste mai lent fiind de o calitate slaba. Parintii care reproduc pui care mor in prima saptamana, in ciuda atentiei acordate puilor, vor trebui sa fie priviti cu suspiciune. Daca ambii sunt excelenti ca performante si tip, crescatorul trebuie sa ii imperecheze cu alti parteneri si sa noteze atent rezultatele. 
               Este posibil ca doar unul din parteneri sa prezinte un defect. Daca mortalitatile continua si nu poate fi identificata o alta cauza, crescatorul trebuie sa elimine acesti porumbei din lotul de reproducatori. De asemenea, perechile de rolleri care produc un numar mare de oua infertile, pui care mor in ou sau pui slab dezvoltati. 
              Din nou, daca porumbeii sunt de o foarte buna calitate, trebuie reimperecheati cu alti parteneri pentru a identifica pasarile cu probleme. Daca nu se inregistreaza imbunatatiri sau nu se identifica alte cauze ale acestor efecte, atunci crescatorul trebuie sa elimine toate aceste pasari de la reproductie.
              Uneori, oricat de atent este crescatorul in selectia lotului de baza, apar probele ca sunt multe defecte ascunse in acei rolleri, care duc la o deteriorare masiva a liniei rezultand pierderea vitalitatii, fertilitate slaba, mortalitate a puilor determinand crescatorul sa abandoneze programul de consangvinizare. 
               Nu exista nici un motiv pentru care crescatorul trebuie sa se simta cu moralul la pamant daca el a folosit metode potrivite de selectie. Este doar una din acele inevitabile setari care apare din cand in cand. Porumbeii de la care sa plecat puteau parea sanatosi si potriviti in momentul cumpararii, dar ei pot avea defecte majore care nu ies la lumina decat atunci cand au cativa ani. 
             Slabiciunea musculaturii sau a organelor vitale si alte defecte in forma recesiva pot fi purtate timp de ani inainte de a deveni aparente si e posibil nici sa nu apara intr-un sistem care nu foloseste consangvinizarea. Intr-un sistem de consangvinizari stranse cu aceleasi combinatii degenetice de ambele parti defectele sunt purtate la suprafata. 
             Rezultatul final tine mult de selectie, care este, intradevar, o disciplina solicitanta necesitand pastrarea unor inregistrari detaliate despre fiecare pasare si despre ascendentii ei. Este greu sa rezisti acelei tendinte puternice, pe care o avem toti din cand in cand, de a accepta o evaluare vizuala decat sa ne referim la inregistrarile facute minutios timp de ani despre defectele liniei, pentru a fi spus ,, de excelenta prezentei”. Suntem toti sedusi usor de infatisarea buna. 
             In concluzie, rollrii folositi in programul de reproductie nu numai ca trebuie sa fie de un tip bun si cu performante notabile, dar trebuie sa fie capabili sa creasca pui cu calitati similare sau imbunatatite. 
             Oricum, dupa un numar de ani nu este neobisnuit sa descoperi ca fertilitatea a scazut un pic. Acest lucru apare deseori datorita slabei selectii, crescatorul oferind alte sanse porumbeilor nepotriviti in loc de ai exclude din echipa reproducatorilor. Daca crescatorul este atent si selecteaza pui din cele mai fertile linii, nu va pierde fertilitatea. Daca va pune mereu fertilitatea si vigoarea in capul listei, poate obtine o linie consangvinizata care lipsita de defecte si fertila. 
             Oricum, pentru multi dintre noi succesul nu vine usor. Daca crescatorul este fortat sa isi abandoneze planul, trebuie sa treaca peste insucces si sa incerce sa invete unde au mers lucrurile rau si fara ezitare trebuie sa inceapa din nou un alt program de consangvinizare folosind si noile cunostinte dobandite din experienta anterioara pentru a imbunatati sistemul.
             Pentru fiecare crescator, urmatorul sezon vine cu promisiunea de a fi cel mai bun. Asa ca atat cat acest optimism etern ramane ceva normal, succesul va apare cu siguranta. 

                                                                                 Articol gasit pe internet fara autor.
                                                                                       Tradus de Maftei Ovidiu
                                                                                                  11.05.2013

Pui intarcat azi 11.05.2013

Lungimea ciocului: 19mm
Greutatea: 290 gr
Tata: baltat pe rosu
Mama: baltata pe rosu
Data eclozarii: 13.04.2013

vineri, 10 mai 2013

Cateva cuvinte- Brent Martindale


  As dori sa ma prezint. Numele meu este Brent Martindale si sunt membru al Clubului de Rolleri din Idaho. Am inceput sa cresc si sa zbor rolleri in mod serios in 1978. Inainte de asta am avut porumbei pe care mi i-a facut cadou fratele meu mai mare cand eram foarte tanar. Am fost implicat in cel putin opt competitii in fiecare an incepand din 1978 si am concurat in Zborul International din Nord-Vest si in toate zborurile Cupei Mondiale. Nu ma laud ca eu cunosc toate raspunsurile dar voi incerca sa imi exprim gandurile cu privire la intrebarile pe care rex le-a pus in articolul sau. 
              Intai, as dori sa incep cu intrebarea, ,,Cum sa cresti rolleri buni?”. Sincer asta este o intrebare de un milion de dolari, dar aici se ajunge. Primul lucru care va sfatuiesc sa il faceti este sa alegeti un scop precis pentru care munciti. Nu va prostiti, mergeti direct la tinta. Prea mult din timp crescatorii incearca diverse chestii amagindu-se singuri. La sfarsitul anului rezultatele sunt identice. Lasati-ma sa va adresez o intrebare la care sa va ganditi. Cine este crescatorul care va impresioneaza cel mai mult? De ce va impresioneaza? Raspunsul meu la aceasta intrebare este, ei stiu exact ce sa faca cu pasarile lor! Crescatorii care ma impresioneaza pe mine sunt aceia care au un program definit si il urmaresc strict. pot sa nu fiu de acord cu ideile lor, dar sunt de acord cu metoda lor. Al doilea lucru de o foarte mare importanta este sa inmultesti doar pasarile foarte bune pe care le ai. Aud o gramada de crescatori care spun ca ei reproduc din 10-20 de perechi pe an. Cate perechi dintre acestea sunt de buna calitate? Se potrivesc toate pasarile pe care le inmultesc in parametrii pentru care ii cresti? Daca da, atunci reprodu cati mai multi pui. Urmatoarea idee cu privire la cresterea rolerilor este de a merge in vizita si de a vedea cat mai multe kituri si de a zbura cat mai multe pasari. Acest lucru iti va da o idee clara despre ce urmaresti. Te va ajuta sa descoperi calitatile si defectele porumbeilor tai. Te va ajuta sa gasesti si pasarile care ti se potrivesc. Cand ceva nu merge proveste si alte metode si informatii. Toate aceste informatii noi te vor ajuta sa iti formezi propriul program. 
                Urmatoare intrebare era ,,Cum sa hranesc pentru a concura?”. Modul in care hranesc pentru zbor e pe cale sa inceapa cu trei saptamani inaintea competitiei si face ca porumbeii sa zboare si sa fie ascultatori. Timpul de zbor este in jur de o ora. Nu sunt ingrijorat de jocuri, doar observ zborul si disciplina foarte atent. Incep sa reduc ratia de mancare putin cate putin si observ timpii de zbor. Cu o saptamana inaintea competitiei porumbeii trebuie sa zboare 30 de minute. Pe ce coboara timpul de zbor pe ce cresc jocurile. Cu o saptamana inainte de competitie am selectata echipa de zbor. Daca am o parare sau doua care cad nu le inlocuiesc, concurez cu o echipa mai mica. Am timpul de zbor pe care il doresc si am crescut frecventa jocurilor. In timpul ultimei saptamani doar mentin pasarile acolo unde au ajuns. Daca pasarile devin prea slabe sau prea puternice actionez in consecinta. Daca vremea se schimba ajustez si pentru acest aspect. Tipul de mancare pe care il folosesc este acelasi folosit de toti. Folosesc grau pentru a face pasarile sa zboare mai sus. Folosesc mei pentru a face pasarile sa slabeasca si pentru a controla inaltimea la care zboara. Voi hrani pasarile mai slabe cu mancare de la reproducatori si pasarile care joaca foarte tare vor fi hranite tot cu aceasi mancare. Primul lucru este sa observi de ce au nevoie pasarile. Nu o fa o munca din carte, lasa pasarile sa iti spuna de ce au nevoie. 
                  Urmatoarea intrebare era, ,,Ce e un joc de calitate?”. Calitatea jocului este data de perfectiunea cu care este executat. Privit din spate porumbelul trebuie sa para foarte strans cu aripile cel putin in forma de H. Personal imi plac cand tin aripile foarte strans atingandu-se un pic intre ele. Cand pasarile joaca trebuie sa fie perfect fara nimic cre sa nu fie ne la locul lui si jocul trebuie sa fie executat rapid incat sa nu pot numara tumbele. George Mason a spus bine cum trebuie sa fie un roller campion. Rollerul campion trebuie sa fie o ,,neclaritate”, nu vezi nimic perfect totul e neclar. O alta descriere a unui joc de calitate este ca atunci cand o pasare joaca este ca un cutit care taie o bucata de hartie. Amandoua descrierile va spun despre calitatea jocului si de cat e de strans, cat este de curat si cat este de rapid. 
                    Urmatoarea intrebare era, ,,Cum sa antrenezi o echipa de tineri?’”. Antrenarea tinerilor de la inceput este descrisa detaliat in carte. Da pasarile la zbor cat mai devreme posibil. Incearca sa ai in echipa pasari cat mai apropiate de varsta si incearca sa le inalti cat mai devreme. Dupa ce au inceput sa zboare bine si frecvent incepe adevarata munca. Cand pasarile incep sa zboare 45 de minute o ora incepe sa observi cat zboara de sus si cat de repede zboara.  Crescatorul trebuie sa controleze echipa. Incepi sa modifici hrana incat pasarile sa zboare unde vrei tu. Teoria din spatele acestei declaratii este ca echipa va zbura frecvent la aceasi inaltime si cu aceasi viteza. Cand ajung la acest nivel e usor sa le evaluezi progresele. Cel care a declarat ca ,, primele trei luni de antrenament sune cele mai importante”” a fost baiat destept. Controleaza echipa cat mai curand posibil. Urmatorul lucru de facut in antrenament este sa zbori porumbeii cati poti de tare. Cu cat vor zbura mai mult cu atat vor evolua mai mult. 
                    Ultima intrebare era, ,,Cum imperechezi pentru a obtine bune performante in aer”? Trebuie sa incepi prin a reproduce pasari bune. Cel mai bun sfat pe care  vi-l pot da este sa va concentrati pe cateva pasari si pe puii lor. Doar cei mai buni din cei mai buni. Sa nu va fie frica sa imperecheati pasari care joaca lung atata timp cat pasarile se controleaza bine. Incearca sa imperechezi in functie de lungimea jocului si sa fixezi acest lucru. Secretul este sa ai pasari care se controleaza bine. Urmatorul lucru este sa cresti pasari de calitate buna. Incearca sa cresti pentru un tip bun, penaj  de calitate si constructie a corpului perfecta. Scopul principal este sa cresti pasari de calitate. 
                   Aceastea sunt raspunsurile mele la intrebarile lui Rex. Am o intrebare si eu. As dori sa stiu despre programele din crescatorii si despre obiceiurile de a curata custile. Ce folositi pentru reproducatori? Cand este sezonul de reproductie? As dori sa aflu si alte idei despre programul de reproductie. 
              

                                                                                Scris de Brent Martindale
                                                                                Tradus de Maftei Ovidiu
                                                                                       11.05.2013

miercuri, 8 mai 2013

Pui intarcati pe 08.05.13

Data eclozarii: 09.04.13
Greutatea: 293g
Lungimea ciocului: 19mm
Data eclozarii: 08.04.10
Tata: baltat pe rosu
Mama: coarba
Greutatea: 260g
Lungimea ciocului: 18mm

Data eclozarii: 06.04.14
Tata: corb
Mama: coarba
Greutatea: 265g
Lungimea ciocului: 18mm 

Data eclozarii: 08.04.13
Tata: Baltat pe vanat
Mama: baltata pe vanat
Greutatea: 314g
Lungimea ciocului 19mm

Data eclozarii: 11.04.13
Tata: baltat pe negru
Mama: baltata pe negru
Greutatea: 312g
Lungimea ciocului: 19mm

Data eclozarii: 10.04.13
Tata: baltat pe rosu
Mama: baltata pe rosu
Greutatea: 247g
Lungimea ciocului: 18mm

Data eclozarii: 11.04.13
Tata: baltat pe rosu
Mama: baltata pe rosu
Greutatea: 250g
Lungimea ciocului: 18mm

Data eclozarii:14.04.13
Tata: baltat pe vanat
Mama: baltata pe vanat
Greutatea: 290g
Lungimea ciocului: 19mm

Data eclozarii: 08.04.13
Tata: baltat pe vanat
Mama: baltata pe vanat
Greutatea: 316g
Lungimea ciocului: 20mm

Data eclozarii: 10.04.13
Tata: cazac
Mama: baltata pe negru
Greutatea: 280g
Lungimea ciocului: 18mm

marți, 7 mai 2013

Cele zece porunci ale unui pedigree.


           Unul din lucrurile despre care am vorbit in capitolele precendente a  fost imperecherea ,,sex-linked”( caractere care se transmit si in functie de sex, legate de un anumit sex). Am promis ca voi arata cum poate fi folosita aceasta informatie pentru a verifica exactitatea pedigree-ului unei pasari. Acesta va fi obiectivul nostru principal aici.
           De multe ori, am fost rugat sa vad pedigree-uri si sa zic daca sunt posibile combinatiile din punct de vedere genetic. ,,De ce?” ai putea intreba. In general, pentru a asigura ca parintii si bunicii au putut reproduce pasarea in cauza. Cum tu, noul proprietar, ai platit cu bani munciti puiul dintr-un anumit lot, ai dreptul de a primi ce ti-a fost promis. Daca pedigree-ul are erori genetice evidente exista o mari probabilitate ca pasarea nu este reprodusa din parintii scrisi acolo. 
            De multe ori, cand faceam aceste verificari, am gasit incorectitudini care erau fara discutie, incorecte din punct de vedere genetic. Doi vineti care reproduc un rosu sau 2 porumbei care nu sunt pestriti reproducand un pui pestrit sunt exemple. Asemenea inexactitati aduc in discutie pedigree-ul in sine. Sau aceste pasari au fost crescute intr-o cusca deschisa si sunt rezultatul unor cupluri non-monogame; sau poate sunt rezultatul unei mutatii noi. Prima posibilitate este foarte comuna in timp ce a doua posibilitate, mutatia, este extrem de rara ( aveti sanse mai mari sa castigati la loterie). Probabil se poate intampla dar nu prea se si intampla.
            Cum femela depune ouale, trebuie sa acceptam ca ea este un parinte legitim in timp ce masculul poate fi sau nu poate fi parinte legitim.  Acest lucru este normal dar nu mereu. Anumiti masculi pot atrage mai mult de o femela in cuibul lor. Se poate ca in cuib sa se oua o femela si sa le cloceasca alta. Multe femele batrane accepta ouale depuse de alte femele ca si cum ar fi a lor.  Odata ce le accepta devin foarte posesive si alunga adevarata mama din cuib.  Daca nu a inceput sa produca propriile oua, intra direct in perioada de clocit si incepe incubatia. Asadar devine un parinte adoptiv. 
           Zburatorii nu pot trai inchisi 24 de ore pe zi asa ei nu sunt constienti de ce se intampla in boxa lor non stop. Teoretic, orice pui produs in cusca zburatorilor trebuie sa fie considerat ca avand o ascendenta incerta.  Singura modalitate de a fi siguri 100% de parintii puilor este sa ii inchidem in boxe individuale. Cum o sa vedem daca vanzatorul spune adevarul cand spune ca puii au eclozat in boxe individuale? Daca sunt oameni de incredere nu ar trebui sa existe dubii. Spun acest lucru crezand ca acel crescator poate clasifica pasarea corect dupa genotip. Intre crescatorii de voiajori, aceasta e cea mai mare greseala. Cei mai multi concurenti nu au nici o cunostinta despre fenotip si nu inteleg diferitele manifestari, acest lucru creeaza comfuzie cand sunt citite predigreele. Termeni ca ,,ciocolata”, ,,ardezie”, ,,auto”, ,,argint”, si ,,mozaic” avand diverse intelesuri pentru diversi concurenti. Este bine intai crescatorii sa invete termenii la perfectie si sa evite comfuziile si rusinea atunci cand nu inteleg. Exemplu, termenul ,,argint” cand este folosit de crescatorii americani ca sa descrie o culoare este incorect. Majoritatea crescatorilor englezi si toti crescatorii de porumbei din America folosesc termenul ,,argint” pentru a descrie un albastru diluat cu bare. Sunt o gramada de diferente intre un argintiu si un albastru diluat cu bare. Noi ca si crescatori de porumbei de zbor trebuie sa invatam sa vorbim aceasi limba cu restul lumii. Daca nu esti familiarizat cu termenii sau simti ca rosesti cand vine vorba, iti sugerez sa incepi cu cartile lui Wendell Mitchell Levi: THE PIGEON si   ENCYCLOPEDIA OF PIGEON BREEDS. Daca esti unul dintre cititorii unui pedigree verifica cu crescatorul ca sa intelegi termenii pe care el ii foloseste. Daca esti insusi crescatorul, evita folosirea termenilor regionali si foloseste termeni exacti si clari. Am divagat asa ca sa revenim la subiect: verificarea validitatii pedigree-ului.
                  Cum functioneaza? Nu avem destul timp sa intram in toate detaliile dar lasati-ma sa aduc in discutie cele mai pregnante dovezi si sa va dau uneltele de care aveti nevoie ca sa puteti cerceta de unii singuri. Uneltele folosite vor fi genele dominante, co-dominante si recesive amandoua cand sunt legate de sex si cand nu sunt legate de sex. Deja am dicutat aceste lucruri inainte deci nu o sa fie dificil de urmarit.
                  Sa incepem cu genele care nu sunt legate de sex. Daca va amintiti acestea sunt cele care se gasesc pe cromozomii autozomi. Aici regulile nu sunt asociate cu sexul pasarilor. Cu alte cuvinte, ele se aplica atat masculilor cat si femelelor exact in acelasi mod. Aceste reguli sunt simple de urmat. Ele se refera la principiul dominantei asupra unei alte gene mai putin dominante sau recesive. Cu pedigree-ul in mana, incepeti sa va uitati la pasarile insirate. Observati modelele marcante ca chenare etc... Stim ca fiecare porumbel are 2 gene pentru model, mostenind cate una de la fiecare parinte. Posibilitatile acestor modele sunt: modelul-t (gut), ,,verificatorul” intunecat, ,,verificatorul”, ,,verificatorul” luminos, cu chenare si fara chenare. Este o ordine a dominantei asociata cu aceste modele. Cel mai dominant este modelul-t  si cel mai slab este modelul care determina lipsa chenarelor, acest model este cel mai recesiv. Cel mai simplu mod de a iti aminti acest lucru este de a gandi in urmatorul mod: cu cat are mai mult ,,model” cu atat este mai sus in erarhie. Natura mereu cand se confrunta cu dilema de a alege din doua gene mereu o va selecta pe cea mai dominanta pentru fenotip. 
                    Sa punem la incercare ultima declaratie. O pasare este nominalizata ca fiind ,,verificatorul” luminos. Pentru ca acesta sa apara, unul dintre parintii ei trebuie sa fie un ,,verificator” cel putin la fel de luminos sau mai intunecat in model. Exemplu: un mascul verificator intunecat cu o gena de verificator intunecat si una de verificator luminos  imperecheat cu o femela verificator intunecat purtatoare a unei gene pentru chenare.  Astfel ai un mascul verificator intunecat care reproduce un verificator luminos. Este posibil? Da, este necesar ca masculul sa transmita gena lui verificator luminoasa si in acelasi timp femela sa transmita gena ei pentru chenare. Rezultatul ar trebui sa fie un verificator luminos purtator de chenare. Nu trebuie sa uitati ordinea prioritatii.  Mai mult model aratat trebuie sa predomine. Modelul luminos trebuie sa fie afisat cand lipsesc chenarele. In timpul reproductiei viitoare, genele pentru verificatorul luminos sau pentru chenare vor fi selectate intr-o rata de 50/50.  Ar trebui ca acest verificator luminos/chenare sa fie imperecheat cu un partener chenare/chenare atunci 50% din pui vor fi verificator luminos/chenare si cei ramasi chenare/chenare. Verificatorul luminos/chenare va fi in fenotip verificator luminos si chenare/chenare va fi cu chenare in fenotip. Culoarea nu intra in aceasta ecuatie chiar daca si culoarea poate fi folosita in indentificarea legata de sex. Vom detalia acest lucru in cateva minute. Din pedigree, putem spune care este gena modelului nevazut. Stim doar una, cea care este scrisa pe hartie, asa ca trebuie sa urmarim prima regula a ceea ce eu numesc ...,, Cele zece porunci ale fiecarui pedigree”. 
                     Regula 1: Un model intunecat poate produce un model mai slab dar niciodata invers. 
                  Ok dar ce se intampla daca intervine o alta modificare cum ar fi ,,grizzle” sau ,,spread” mascheaza modelul? Pentru incepatori, cand o pasare poarta doar o gena pentru ,,grizzle”, vom vedea totusi ceva model. Chenarele de exemplu cand sunt prezente se vad sub efectul ,,grizzle”. ,,Grizzle” intunecat indica presenta unui verificator dar este dificil de realizat ce tip de verificator este. Este mai usor de realizat  cu pasarea in mana decat din cuvinte sau cu o bucata de hartie in mana.   
                   Oricand vedeti un ,,grizzle” notat in pedigree-ul dumeavostra trebuie sa uitati de model si sa realizati ca ,,grizzle” este dominant fata de o pasare care nu prezinta gena ,,grizzle”.
                   Regula 2: Un modificator dominant poate produce un modificator mai putin dominant dar nu invers.
                   Regula 3: Orice tip de gena dominanta va fi vazuta si intr-un pedigree ar trebui sa fie usor de urmarit inapoi intr-un lant neintrerupt spre originile ei. 
                   Oricum, acest lucru merge intr-o singura directie si asa avem regula 4.
                   Regula 4: Cum genele dominante nu pot fi mostenite mereu, lantul mostenirii poate fi rupt in directia de la batran la tanar.  
                    Cu alte cuvinte, o caracteristica dominanta ca si ,,grizzle” trebuie sa vina de la un alt parinte ,,grizzle” fara nici o ruptura in ascendenta pana la cel mai batran porumbel din pedigree; dar lantul mostenirii daca se rupe atunci caracterul este pierdut definitiv si nu poate reaparea ca prin magie.    
                  Regula 5: Nu exista  ,, sa se arunce inapoi” in genele dominante. 
                    Din cand in cand sunt situatii cand din nimic apare ceva de la stramosi.  Acesta este rezultatul genelor recesive exprimate ( manifestate). Genele autozome recesive trebuie sa se gaseasca in ambele parti ale arborelui familiei pentru a fi transmise si recombinate la pui. Genele recesive legate de sex functioneaza in acelasi mod ca si genele autozome  dar doar la masculi. Cu alte cuvinte e nevoie de doua ca sa se manifeste, cu alte cuvinte; pentru o femela este nevoie doar de o gena recesiva legata de sex sa se manifeste in starea ei homozigota.
                   Regula 6: Un autozom ,,arunca inapoi” doar cand doua gene autozome recesive se reunesc.
                   Regula 7: O gena legata de sex ,,arunca inapoi” doar atunci cand puiul e femela. Mosteneste gena de la tatal ei. 
               Aceasta functioneaza doar in cazul genelor recesive. Orice porumbel ,,grizzle” trebuie sa aiba cel putin un parinte, un bunic, un strabunic si asa mai departe care sa fie ,,grizzle”. Acest lucru tine de regula numarul 3. Un porumbel purtator de o gena dominanta o va manifesta mereu doar daca nu este mascata de alb. Daca intalnesti un porumbel alb in pedigree trebuie sa te uiti mai departe ca sa vezi de unde vine originalul ,,grizzle”. Daca nu sunt porumbei albi sau ,,grizzle” in ascendenta pedigree-ul e fals. Doua pasari care nu sunt ,,grizzle” nu vor produce niciodata un pui ,,grizzle”.  Oricum doi porumbei ,,grizzle” pot produce un pui care nu e ,,grizzle”. Acest lucru este posibil cand amandoi parintii poarta o singura gena care nu e de ,,grizzle” si fiecare o transmite viitoarului pui. Din nou avem de-a face cu ordinea  prioritatii si posibilitatile mostenirei genetice. 
                    Acest proces se aplica in cazul tuturor genelor dominante si nu doar pentru ,,grizzle”. Unele dintre cele mai comune tipuri de gene dominante sunt: ,,spread”, indigo, ,,almond” si opal dominant. Mai sunt si altele dar nu sunt comune la porumbeii voiajori. Daca nu esti familiarizat cu nici una din denumiri poti cauta poze pe internet.
                   Sa folosim genele legate de sex in verificarea validitatii pedigree-lor. Acest lucru este posibil doar prin procesele de dominanta asupa genelor nedominante si prin mecanismul de gene legate de sex pus in joc de conditia homozigota a femelelor. Aici procesul este un pic mai complicat. Cred ca intai ar trebui sa revedem o parte din materialul prezentat pe site luna trecuta.
                    La pasari, cromozomii sexuali sunt etichetati cu Z si W.  Toti cromozomii care nu legati de sex sunt clasificati ca cromozomi autozomi la fel cum sunt la celelalte vietati. Deducem ca o gena autozoma este gasita pe un cromozom autozom si o gena legata de sex va fi situata pe un cromozom sexual. Daca va amintiti, din combinatia acestor doi cromozomi sexuali va rezulta sexul puiului. Un mascul va mosteni mereu cate un cromozom Z de la fiecare din parinti rezultand in cromozomul sexual o pereche de gene formata din 2Z (ZZ). O femela va mosteni o singura gena W de la mama ei si o singura gena Z de la tatal ei. Un lucru important este ca pe cromozomul W nu sunt gene necunoscute. Putem concluziona spunand ca o femela va mosteni mereu mai putine gene in zestrea ei genetica.
                    Cum masculii vor avea mereu doua gene Z in cromozomii sexuali vor avea mereu doua gene ( doua posibilitati) pentru fiecare set de gene legate de sex. Femelele cu o singura gena Z pot avea o singura posibilitate pentru fiecare gena legata de sex. Femelele nu sunt niciodata nici heterozigote si nici homozigote pentru genele gasite in singurul lor cromozom Z sau in cromozomul sexual. In schimb ele sunt hemizigote insemnand ca ele sunt pure pentru fiecare din genele lor legate de sex. Acest lucru in schimb insemnand ca toate sunt gene hemizigote, indiferent daca ele sunt clasificate ca recesive sau dominante se vor manifesta ca pure. Amintiti-va, genele care sunt recesive in natura, este necesar sa fie prezente in forma pura ca sa se manifeste. Cum femelele nu au o pereche de cromozomi Z, pentru ele, nu este nici o competitie pentru ordinea dominantei in exprimarea diverselor alele. 
                     Regula 8: O femela primeste culoarea de la tatal ei. Este imposibil pentru o femela rosie-cenusie sa  aiba un tata albastru sau maro; sau pentru o femela vanata sa aiba un tata maro (rosu).
                     De ce? Pai ganditi-va. Un mascul albastru trebuie sa fie pur pentru gena de albastru sau divizat pentru albastru si maro ( rosu). Daca ar fi avut o gena de rosu-cenusiu atunci aceea ar fi fost dominanta si s-ar fi manifestat dar cum nu are putem realiza acest lucru. Daca nu are gena de rosu cenusiu atunci sigur nu o poate transmite puiului sau. Un mascul maro(rosu) trebuie mereu sa fie pur ca sa se manifeste.
                     Ai remarcat faptul ca femelele vor fi mereu de acelasi culoare ca si tatal ei sau de una de o dominanta mai mica decat tatal ei? Culoarea ei nu va fi niciodata de o dominanta mai mare decat a tatalui ei, indiferent de ce alt ceva se gaseste in istoria familei ei. Asa cum genele dominante, nu sunt ,,aruncari in urma” in culoare. Ori exista pentru a fi transmise ori nu sunt.
                      Acum sa examinam acest proces pentru cum mosteneste culoarea un mascul. Cum el mosteneste culoarea de la ambii parinti si daca femela are un pigment mai dominant decat al masculului atunci puiul mascul va avea culoarea femelei( mamei). Daca tatal este mai dominant atunci puiul va avea aceasi culoare sau o combinatie a aceleiasi culori dar intr-o concentratie mai mica.  Observati ca am zis ,,daca” si nu ,,va fi”. Motivul este faptul ca masculul(tatal) are doua gene, doua posibilitati, si fiecare din ele poate fi transmisa. Asa ca in cazul unul pui mascul, acesta va fi mai probabil in culoarea mamei daca ea este mai dominanta din cei doi ( mama-tata). Daca ea ar fi de aceasi dominanta ca si masculul atunci acest lucru s-ar aplica in continuare. Oricum, daca culoarea ei ar fi mai slaba in dominanta atunci fiul va fi de culoarea tatalui sau mai putin, depinzand de posibilitatile dictate de cele doua gene care le poarta tatal. 
                        La fel ca si o femela, nici un mascul nu va fi mai dominant in culoare decat parintii lui. Din nou nu sunt ,,aruncari in urma” asociate cu aceste 3 posibile pigmentari, rosu-cenusiu, albastru/negru si maro (rosu). Vom gasi ca pe cromozomul Z, in plus la cei 3 pigmenti de baza, avem si ambele dominante si modificatori recesivi ai culorii. Aceste constatari ar trebui sa joace un rol in evaluarea pedigree-lor. Avem o completa serie de gene cunoscute ca : ,,almond”, ,,hickory”, ,,sandy” si ,,frosty” care sunt dominante fata de alternativele lor ,,non-almond”. Pentru masculi si femele acestea functioneaza in modul similar descris la regula 2, regula 5 si regula 10. 
                      Regula de baza 9: O femela mosteneste toate caracterele ei care determina culoarea legate de sex dominante sau recesive de la tatal ei si acestea vor fi mereu manifestate sau afisate.
                   Un mascul in schimb va avea nevoie pentru ambii cromozomi Z de aceasi gena recesiva pentru ca ea sa se manifeste. Genele lui dominante se vor manifesta mereu indiferent daca sunt in stadiu pur sau impur.
                   Poate un alt mod mai simplu de a spune toate astea ar fi; o femela va exprima mereu singura sa gena recesiva legata de sex cand e prezenta cum nu exista nici o alternativa dominanta. Toate celelalte gene recesive, amandoua genele legate de sex a masculului si toate genele autozome recesive, indiferent de sex, ar necesita in continuare sa fie prezente amandoua sa fie aratat sau exprimat.
                    OK, asta inseamna ca acolo este o diferenta majora pentru exprimarea genelor recesive intre sexe. Termeni ca homozigot, doua de acelasi tip fiind pur pentru acea conditie si heterozigot, doua care sunt diferite una de alta sau impur pentru acea conditie nu se vor aplica unei femele datorita singurului ei cromozom Z. Aceasta stabileste un termen aditional pentru ea cunoscut ca hemizigot unde o conditie pura exista doar cu o singura gena prezenta. Acest dezichilibru in numarul cromozomilor sexuali dintre sexe impreuna cu  mutatiile variate ale genelor care pot fi gasite acolo ne dau noua un mecanism pentru genele legate de sex intre un pui produs si parintele de sex opus. Putem spune, fara nici un dubiu, ca toate genele legate de sex gasite la o femela provin de la tatal ei chiar daca el nu a prezentat evident asemenea gene. 
                  Sa luam gena pentru diluat de exemplu. Aceasta gena mutanta va cauza o mai mica intensitate a culorii decat intensitatea unei gene non-mutante gasita in mod normal in punctul locusului acestei gene in cromozom. Schimba un negru si il fac sa para ,,praf de pusca’’ (cenusiu), un rosu cenusiu sa para galben si un maroniu sau para kaki. Cum aceasta gena de dilutie este recesiva la intensitatea normala a culorii, toti masculii sunt heterozigoti (impuri) nu pot afisa expresia genei de diluat. Pentru a o afisa ei trebuie sa fie homozigoti sau puri pentru acea gena. Oricum, o fiica in cazul in care a mostenit va arata efectele. Nu exista o a doua optiune pentru a suprascrie functia. Ea va fi pura pentru acea conditie in starea ei hemizigota. Termenul hemizigot nu poate fi aplicat genelor autozome, cromozomii autozomi vor exista mereu in perechi in timp ce hemizigotul este un singur gen de stare cromozomiala.  
                   Acum sa punem cateva din aceste informatii in practica asa cum se leaga ele de culoare si sa vedem daca functioneaza. La porumbei sunt doar trei pigmenti de culoare. Acestia sunt toti asoviati cu cromozomul Z si locusul b. Cele trei posibilitati de pigmend sunt: rosu-cenusiu, albastru/negru si maro. Albastru/negru in timp ce par doua culori separate de fapt sunt una singura adica negru. Albastru care il vedem este produs de modalitatea in care este distribuit pigmentul negru. Asa ca ne referim des la un albastru cu chenare ca fiind albastru, el in realitate, este negru si nu albastru.
                    Doar ca este o ordine a dominantei in marcajul modelului autozom al genelor, este o ordine a dominantei intre acesti trei pigmenti.  Rosu-cenusiu este cel mai dominant urmat de albastru/negru si apoi maro. Ce este diferit intre genele legate de sex este ca fiecare mascul va avea doua posibilitati pentru toate genele gasite pe cromozomii sexuali inclusiv culoarea alb si femelele doar una. Masculul cand nu este homozigot sau pur va fi guvernat de aceasta ordine a dominantei, in timp femela va fi orice este ea de fapt. Acest lucru nu se aplica genelor cromozomului autozom pentru care nu va fi nici o diferenta intre sexe. 
                     Cum stim ca o femela va mosteni singurul ei cromozom Z de la tata, stim ca si pigmentul e mostenit fara nici un dubiu tot de la tata. Acestea fiind zise, devine imposibil pentru o femela rosu-cenusiu sa aiba un tata albastru sau maro; sau o femela albastra sa aiba un tata maro.
                     Regula 10: Un mascul nu va fi niciodata mai dominant in culoare sau in modificatori de culoare decat nici unul dintre parintii lui. Este imposibil pentru un mascul rosu-cenusiu sa aiba doi parinti albastri sau doi parinti maro sau oricare combinatie dintre cele doua; sau un mascul albatru sa aiba doi parinti maro. Un mascul maro trebuie sa aiba o mama maro dar tatal sau poate fi albastru sau rosu-cenusiu  in cazul in care acestea sunt divizate pentru maro.
                     Pe langa dominantele din seria ,,almond” ale genelor legate de sex avem si cateva gene recesive legate de sex. Acestea sunt ,,pale”, ,,dilute”, ,,reduced” si ,,rubella”. Fiecare dintre aceastea va avea un efect cu privire la intensitatea culorii pentru oricare din cele trei culori de baza. ,,Dilute” de exemplu transforma un rosu-cenusiu in galben, un albastru in argintiu si maro in kaki. Cum acestea sunt recesive si legate de sex toti masculii trebuie sa fie puri sau homozigoti pentru a afisa efectul. O femela pe de alba parte fiind hemizigot si avand doar un cromozom Z va fi mereu pura pentru aceste gene si acesti modificatori de culoare vor afisa efectul lor.  Astfel avem regula sapte si noua.
                Regula 7: O gena legata de sex se ,,arunca inapoi” doar in cazul puilor femela. Este o mostenire a unei gene recesive de la tatal ei. 
                Regula 9: O femela mosteneste toti modificatorii ei de culoare legati de sex dominanti si recesivi de la tatal ei si acestia mereu vor fi exprimati sau afisati.
                Pentru a recapitula voi scrie aici o lista cu zece reguli sau cum imi place mie sa zic ,,Cele zece porunci ale fiecarui pedigree”. Sau ca sa spunem mai simplu, atunci cand verifici un pedigree, nici una din aceste zece reguli nu trebuie sa fie incalcata. Toate pasarile scrise trebuie sa se supuna si sa treaca toate cele zece reguli. Daca pedigree-ul nu e de nota zece atunci este chestionabil si trebuie sa privim mai bine pasarea sau crescatorul ca sa intelegem de ce. 
                Regula 1: Un model intunecat poate produce un model mai slab dar niciodata invers.
                Regula 2: Un modificator dominant poate produce o dominanta mai mica dar niciodata nu poate produce alt ceva.
                 Regula 3: Orice tip de gena dominanta care se va gasi pe un pedigree trebuie sa fie usor de urmarit inapoi intr-un lant neintrerupt pana la originile ei in pedigree.
                 Regula 4: Cum genele dominante nu pot fi mostenite mereu, lantul mostenirii poate fi rupt in directia de la batran la pui.
                 Regula 5: Nu exista cazul ca o gena dominanta sa fie ,,aruncata inapoi”.
                 Regula 6: Un autozom ,,arunca inapoi” doar cand doua autozome recesive se reunesc.
                 Regula 7: O gena legata de sex ,,arunca inapoi” doar in cazul puilor femela. Este mostenirea unei gene recesive de la tata la fiica.
                  Regula 8: O femela mosteneste culoarea de la tatal ei. Este imposibil pentru o femela  rosu-cenusiu   sa aiba un tata albastru sau maro; sau o femela albastra sa aiba un tata maro.
                  Regula 9: O femela mosteneste toti modificatorii ei de culoare legati de sex atat dominanti si recesivi de la tatal ei si acestia vor fi manifestati sau aratati.        
                  Regula 10: Un mascul nu va fi niciodata mai dominant in culoare sau in modificatori de culoare decat parintii sai.  Este imposibil pentru un mascul rosu-cenusiu sau aiba doi parinti albastri sau doi parinti maro si orice combinatie a celor 2; sau un mascul albastru sa aiba doi parinti maro. Un mascul maro trebuie sa aiba o mama maro dar tatal lui poate fi albastru sau rosu-cenusiu in cazul in care acestea sunt divizate pentru maro. 
                 OK, este mai mult decat destul pentru acum.



                                                                Scris de Ronald Huntley.
                                                                Tradus de Maftei Ovidiu. 
                                                                           8.05.13

Large Visitor Globe